Istoria Dinastiei de Caravasile

Istoria Casei Dinastice Princiare de Caravasile

Istoric realizat de catre Roderick Macleod Beaton, membru al Academiei Britanice, Academician savant al King’s College London, Koreas profesor de istorie, limba si literatura greaca moderna si bizantina, decernat cu Ordinul de Comandant al Ordinului de Onoare de catre Presedintele elen Prokopis Pavlopoulos; Ludmila Velixar, directoarea Muzeului Tinutului Cahul inspirata din lucrarea realizata de catre istoricul romano-basarabean Gheorghe Bezviconi.

In lucrarea “The Making of Modern Greece: From Byzantium to Independence” realizata de Roderick Macleod Beaton aflam urmatoarele:

Familia Caravasile a fost una dintre cele mai influente si puternice familii aristocratice din regiunea Epirului, fiind stabiliti in cartierul Fanar, o regiune din Grecia de astazi, care in trecut a fost o provincie a Imperiului Otoman. In acea perioada, familia a detinut pozitii importante în administratia locala, printre care se numara functia de reprezentant al guvernatorului otoman in regiune cat si reprezentanti ai comunitatii grecesti din Constantinopole.

De asemenea, membrii familiei Caravasile au fost si comercianti prosperi, avand legaturi cu diferite centre economice din lumea otomana, precum Constantinopol si Salonic. In aceasta calitate, ei au adus o contributie semnificativa la dezvoltarea economica a Epirului.

Pe parcursul istoriei, membrii familiei Caravasile s-au implicat si în viata politica a regiunii, fiind uneori în opozitie cu autoritatile otomane.

In secolul al XIX-lea, familia a sustinut luptat pentru Independenta Greciei, eliberarea Greciei de sub stapanirea otomana, cunoscuta ca si organizatia secreta “Filiki Eteria” si a contribuit la finantarea acesteia. Mai mult, membrii familiei Caravasile au jucat un rol important în organizarea si finantarea revoltei din Moreea din 1821, care a fost unul dintre primele evenimente care au dus la declansarea Razboiului de Independenta al Greciei.

Membrii familiei au primit recunoastere publica si apreciere pentru contributia lor la cauza nationala.

Dimitrios Caravasile a fost ales in adunarea nationala din 1822 și a devenit ministru al afacerilor interne al Greciei dupa independenta tarii.

Spiridon Caravasile, fiul lui Dimitrios Caravasile, a fost ales membru al parlamentului grec si a ocupat diferite pozitii importante in administratia publica.

In lucrarea realizata de Ludmila Velixar inspirata din lucrarea realizata de catre istoricul romano-basarabean Gheorghe Bezvicone aflam urmatoarele:

De istoria dezvoltarii orasului Cahul este legata direct viata si activitatea social-politica (din sec. al XIX-lea) al unor personalitati proeminente.

Cercetand documentele de arhiva, studiile istorice realizate pe parcursul sec. XIX-XX, ne-a surprins numarul impunator de personalitati, ce s-au remarcat in istoria orasului si a judetului Cahul, acesta fiind imboldul cel mai serios de orientare spre subiectul aflat in atentia noastra.

Pe parcursul cercetarilor au fost descoperite documente, care au scos la iveala noi evenimente, fapte si nume, candva bine cunoscute in mijlocul populatiei de aici, astazi ramase in umbra uitarii. Dimitrie Ioan Caravasile (1799-1890) si membrii familiei lui au fost unii dintre aceste personalitati.

Cu sprijinul descendentilor acestei Dinastii, a fost alcatuit arborele genealogic al familiei Caravasile, care reprezinta generatiile ce s-au succedat timp de doua secole.

Legenda familiei Caravasile incepe la cumpana secolelor XVIII-XIX la Istambul, capitala Imperiului Otoman.

Dimitrie Caravasile era capul unei familii bogate grecesti care locuia la Istambul, era reprezentantul comunitatii grecesti din oras si unul din partizanii de seama ai luptei de eliberare a grecilor de sub jugul otoman (Filiki Eteria). Sotia sa, Ecaterina, evadase candva din harem, refuzand sa devina sultana Imperiului Otoman.

In primavara anului 1821 a izbucnit rascoala nationala greceasca – Eteria, pornita la 7 martie de catre Alexandru Ipsilanti in Principatul Moldova. Simultan s-au rasculat grecii din toate localitatile imperiului. Turcii au trecut imediat la represalii dure. In aprilie, in ziua de Sf. Pasti, acel stramos Caravasile si Patriarhul Constantinopolului Grigore au fost spanzurati de candelabrul catedralei din Constantinopol, Sfanta Sofia. Ulterior ambii mucenici au fost martirizati si canonizati de catre Biserica Greceasca iar numele Dimitrie va fi purtat de catre un reprezentant din fiecare generatie al acestei dinastii.

Sotia lui Dimitrie Caravasile, Ecaterina si cei doi copii ai lor, fiind ajutata de un senator credincios turc, s-a refugiat pe un vapor rusesc ce urma sa plece spre Odessa. Istoria marturiseste ca cei doi copii, o fata si un baiat, au fost ascunsi intr-un butoi gol de masline, ajungand astfel cu bine la Odessa. Ce s-a intamplat cu ei in continuare, care au fost consecintele care au adus familia Caravasile in Basarabia, legenda nu mai povesteste.

Se stie doar ca in primele decenii ale secolului XIX, la Ismail, oras-port la Dunare, s-a stabilit Ioan/Ivan Caravasile, proprietarul unei companii de transporturi navale.

Compania de transporturi si constructii navale a armatorului Ioan/Ivan Caravasile din Ismail, a prosperat deosebit de mult sub conducerea fiului sau Dimitrie Caravasile.

In anul 1854, Dimitrie Caravasile, negustor de Gilda I din orasul Ismail, cumpara de la sotia Guvernatorului Basarabiei Pavel I. Fiodorov mosia Cahul. Numele noului proprietar al mosiei figurand pe clopotul din bronz al bisericii ortodoxe Sf. Dimitrie din Cahul datat cu anul 1862, ctitorita de el.

Dimitrie Caravasile s-a ingrijit mult pentru prosperarea targului sau precum si a imbunatatirii veniturilor sale. Familia proprietarului orasului si pamanturilor din aceasta parte a Basarabiei a fost numeroasa. Istoricul romano-basarabean Gheorghe Bezvicone constata ca bogatul armator din Epir impreuna cu sotia sa Eliza Z. Plarino, s-a stabilit in cele din urma la Cahul. A lasat o familie mare: doi fii si patru fiice. Fiii, Alexei si Dimitrie, cunoscuti parlamentari din regiune, personalitati ce au adus contributii deosebite vietii social-politice si culturale Basarabiei.

Vom incerca unele “schite de portret” ale copiilor proprietarului orasului prin prisma aportului lor la prosperarea localitatii si provinciei.

– Sofia, fiica cea mai mare a lui Dimitrie Ioan/Ivan Caravasile, l-a avut ca sot pe Aristarch Antonovich Celebidache, comisar regal roman in razboiul de independenta din 1877-1878, iar apoi consul rus la Tulcea si consul general la Florenta, decedat in 1917.

– Ana, s-a casatorit cu Alexandru Exarh, care a studiat la Colegiul Richelieu din Odessa, impreuna cu St.Gonata, N.Donici, A.Casso si altii, fiind unul dintre promotorii cercului moldovendesc din vechea Basarabie, strans legat in jurul fratilor Leonard(i).

– Maria, s-a casatorit cu Dimitrie C. Craciunescu.

– Elena, s-a casatorit cu Teodor (Fyodor) Tulcianov (Tulceanov), cunoscutul primar al Ismailului.

Dintre toti ginerii proprietarului orasului Cahul, merita pomenit numele lui Dimitrie C. Craciunescu, om de vaza in tinutul nostru, un devotat al Societatii “Junimea” si al revistei “Convorbiri Literare”. pe care o sprijinea prin corespondenta cu Iacob Negruzzi.

Alexei Dimitrie Caravasile (1846-1915) a studiat la Ismail si Atena, apoi a facut dreptul la Paris, s-a insurat cu fiica mosierului Ceangulii (Cegolea) din judetul Orhei cu care a avut 7 copii dintre care 2 fiice si 5 feciori.

Alexei Dimitrie Caravasile avea in aproprierea orasului un conac mare si vii din care producea vinurile renumite “Cahul-Froza”. Alexei D. Caravasile era proprietarul unui superb conac, numit Villa Froza-Dacia, conac construit dupa un proiect personal cu 24 de odai si alte constructii. In anul 1914 a fost data in exploatare statia electrica care aproviziona cu curent conacul si orasul Cahul. Prin ucazul senatului din 1 Aprilie 1910, Alexei Dimitrie Caravasile si cei trei fii ai sai (Alexei, Gheorghe si Vasile) au fost innobilati ereditar.

Alexei Dimitrie Caravasile, dupa cum evoca documentele de arhiva, in timpul administratiei romanesti, a fost deputat roman, primar al orasului Cahul, iar sub rusi deputat in Duma a II-a de Stat, membru al Consiliului Judetean Cahul. A fost decernat cu inalte distinctii si titluri, era posesor al certificatului de Titlu Superior de Clasa oferit de consiliul pedagogic al scolii orasanesti din Cahul, la propunerea directorului invatamantului din Gubernia Basarabia de la 1 August 1897, a fost decorat cu medalie in memoria domnirii Imparatului Alexandru al III-lea al Imperiului Rus. In anul 1899, prin inalta permisiune imperiala, i-a fost acordat lui si copiilor sai dreptul de a purtat titlul de Cetateni de Onoare al orasului Cahul. In anul 1901 a primit inalta permisiune imperiala de a purta Crucea de Aur a Ordinului Mantuitorului, cea mai inalta distinctie acordata de Regele Greciei pentru aportul adus Independentei Statului Elen.

Alexei Dimitrie Caravasile impreuna cu fratele sau Dimitrie Caravasile au contribuit substantial la modernizarea vietii orasului Cahul.

Dimitrie Caravasile, “Cuconul Mitea”, a fost sub romani numai subprefect de judet. Se vorbea ca tot judetul depindea de aceasta familie, incat la alegerile parlamentare, Cuconul Mitea, loctiitor de prefect, se aseza si scria: “Noi, Dm.Caravasile, alegem ca deputat pe…”.

Dimitrie Caravasile a studiat la Berlin si Viena, unde s-a si casatorit cu Maria Karlovna cu care a avut 11 copii.

Dimitrie Caravasile, in perioada dominatiei Rusiei Tariste, a fost Presedintele Comitetului Zemstei din Cahul. In patrimoniul Muzeului se gasesc copiile documentelor manuscrise din fondurile Arhivei Nationale care au fost donate de catre sotia doctorului in istorie, Pavel Dimitriev din care rezulta ca Dimitrie Caravasile detinea in 1892 aceasta functie si ca a oferit propria casa scolii orasenesti, pana la finalizarea lucrarilor de constructie a noii cladiri-scoli.

Intreaga familie a trecut prin focul revolutiei bolsevice din anul 1917, cand a fost distrus conacul de la mosia Froza. Dupa revolutie si primul razboi mondial, incepand cu anul 1918 cand Basarabia a intrat in componenta Romaniei, familia Caravasile si-a reorganizat gospodariile si iar au devenit fruntasi in tinutul Cahul. O strada din orasul Cahul, dupa Unire, a purtat numele Caravasile (actualmente strada Tecuci) pentru votul acordat realizarii Unirii Principatelor / Micii Uniri.

Viata pasnica si prospera in Basarabia reunita cu Romania a fost brutal si violent intrerupta de ultimatumul sovietic din 26-28 Iunie 1940.

Un destin tragic a avut Vasile Alexei de Caravasile, fiul lui Alexei Dimitrie Caravasile.

Vasile Alexei de Caravasile, nobil, mosier, a devenit victima terorii staliniste dezlantuite dupa 1940. Fratii lui, Gheorghe si Alexei erau stabiliti in Romania, iar sora Alexandra intr-o comuna din judetul Soroca.

Vasile Alexei de Caravasile era un om cult, absolvent in anul 1901 al scolii superioare de cadeti din Sank-Petersburg si al Universitatii din Montpellier (Franta). La Montpellier a cunoscut-o pe Marie Therese Honorine Brun, cu care s-a casatorit in anul 1915 si cu care a avut doua fete: Mirta, nascuta in 1916 si Nadine, nascuta in 1917.

La 6 Iulie 1940, Vasile Alexei de Caravasile a fost arestat, dus in inchisoarea din Cahul, transferat la inchisoarea din Chisinau si apoi, dupa cutremurul din Noiembrie 1940, dus la inchisoarea din Tiraspol.

Vasile Alexei de Caravasile a fost condamnat la data de 26 Noiembrie 1940, de Consiliul Superior de pe langa Comisariatul Poporului al Afacerilor Interne (NKVD), la 8 ani pentru activitate antirevolutionara si in Februarie 1941, deportat in Kazahstan. A decedat la 10 August 1943 si inmormantat in cimitirul din Sarepa, raionul Miciurin din regiunea Karaganda-Kazahstan.

Al treilea membru al familiei Caravasile, care a fost detinut politic in timpul regimului comunist din Romania, a fost Nicolae Dimitrie Caravasile, var primar cu Vasile Alexei Caravasile.

Nicolae Dimitrie Caravasile s-a nascut la Chisinau in anul 1895, fiind al noulea copil din familia lui Dimitrie Caravasile. A locuit si a invatat in Cahul si Chisinau, devenind in anii ’20 Comisar de Politie la Cahul.

In 1940 s-a refugiat in Romania, la Bucuresti, unde a continuat sa activeze ca si Comisar de Politie. Aici a continuat sa lupte pentru anihilarea organizatiilor comuniste, operatiune care contravenea noului regim instituit in Romania la 1945. Aceasta a si fost cauza condamnarii lui la 7 ani de inchisoare si munca silnica. Si-a ispasit pedeapsa la minele din Transilvania. Eliberat in anul 1963. A decedat in anul 1969 la Bucuresti.

Istoria nobilei Dinastii Caravasile prezinta interes prin faptul ca reprezentantii acestei familii se inscriu in pleada fondatorilor judetului Cahul. Atat Dimitrie Ioan/Ivan Caravasile, cat si urmasii lui si-au adus contributia la prosperarea vietii economice, sociale, politice si culturale a orasului.

Cercetarea acestei Dinastii vine sa completeze istoria orasului si tinutului Cahul.