Generalul Arista(r)h Celibidache: o viață dedicată patriei
Statul Major General al Apărării Naționale al Greciei.
Arista(r)h Antonovich Celibidache (1838-1896) a fost un general grec care a participat la Războiul Crimeii (1853-1856) și la Războiul Ruso-Turc din 1877-1878. S-a născut în insula Chios, care atunci făcea parte din Imperiul Otoman, iar după ce a absolvit Școala de Ofițeri din Atena, a intrat în armata greacă. În timpul Războiului Crimeii, Celibidache a fost capturat de ruși și a petrecut aproape doi ani ca prizonier de război. După eliberarea sa, și-a continuat serviciul militar și a ajuns la rangul de general. În timpul Războiului Ruso-Turc din 1877-1878, Celibidache a fost numit comisar al armatei române pe lângă trupele imperiale ruse din Basarabia, pentru a coordona acțiunile militare dintre cele două armate. În această calitate, a avut un rol important în bătălia de la Plevna din Bulgaria, unde a luptat alături de generalul român Alexandru Cernat. Aristah Celibidache a fost căsătorit cu Maria Caravasile, fiica lui Dimitrie Caravasile, care a fost secretarul comisarului român pe lângă trupele ruse în timpul aceluiași război. Cuplul a avut trei copii: Dimitrie, Alexandru și Sofia. Dintre cei trei copii, Alexandru Celibidache a devenit cel mai cunoscut, ca și tatăl său, el fiind un muzician renumit, dirijor de orchestră și compozitor, care a avut o carieră internațională impresionantă fiind urmat de fiul sau Sergiu Celibidache care a devenit la randu-i un dirijor celebru.
S-au găsit mai multe nume de familie – Celibidache, Celebridache, Celibedache, Celibidaki, Celibidake. Născut pe 25 octombrie 1839 în Kagul (Cahul) dar si insula Chios din alte surse.
Credintă ortodoxă. A fost căsătorit cu nobila Sofia Dmitrievna Karavasil. A avut patru copii. În 1857, a fost numit în Dignitatea Boierilor Români. În 1864 a fost ales Vicepreședinte al Consiliului General Kagul (Cahul), apoi în 1867 a fost confirmat prin decret princiar ca președinte al acelui consiliu. În 1868 a obținut titlul de avocat (certificat de examen al comisiei de la Universitatea Iași). Din 15 noiembrie 1866 până la 15 iunie 1874, a fost ales de patru ori în Camera Legislativă Română și a participat la 14 sesiuni. În Cameră, în octombrie 1866, decembrie 1867 și mai 1875, a reprezentat marii proprietari de pământ din districtul Kagul (Cahul). A fost trimis în Cameră în 1876 de al patrulea colegiu electoral din districtul Izmail, care era compus în principal din populația rusă a orașelor Kiliya, Vylkovo, Izmail și Reni. În Camera aleasă în 1875, a fost ales membru al secretariatului biroului parlamentar. La 7 mai 1877, a fost numit comisar oficial al Ministerului Afacerilor Externe al României sub trupele ruse staționate în Basarabia în timpul războiului din 1877-1878. Printr-un decret princiar datat 28 mai 1877, a fost chemat să ocupe postul de comisar al aceluiași minister sub trupele imperiale din regiunile Galați și Brăila. La 1 septembrie 1879 a fost numit în funcție la Comisariatul Imperial din România. În 1878 a fost numit delegat al aceluiași minister într-o comisie mixtă desemnată să analizeze și să studieze pretențiile private referitoare la trecerea trupelor imperiale. La 6 septembrie 1879, la sugestia fostului ministru al Apărării, general-adjunctul Contele Milutin, și în acord cu domnul Ministru al Afacerilor Externe, a fost numit să slujească ca sfătuitor la Comisariatul Imperial din România și a fost primit cu satisfacție. La 10 septembrie 1882 a fost transferat la Ministerul Afacerilor Externe. La 28 noiembrie 1887 a trecut examenul diplomatic. La 7 decembrie 1887 a fost numit consul rus în Dobrogea. La 13 aprilie 1897 a primit gradul de consilier static eficient. La 15 septembrie 1897 a fost numit consul general la Florența. La 18 iunie 1904 a fost desemnat consul general la Marseille. La 26 martie 1907 a fost eliberat din funcție purtând uniformă. La 18 aprilie 1907 a fost numit în Ministerul Afacerilor Externe. A primit un salariu de 7500 de ruble și 1500 de ruble pentru cheltuieli de birou. A murit la 8 octombrie 1917.
Cavaler al Ordinului: – Ordinul Sfântului Stanislaus gradul II – Ordinul Sfântului Vladimir gradul III – Ordinul Sfânta Ana gradul II – Ordinul Prințului Daniel al Muntenegrului, gradul III. – Ordinul Medidieus Turcesc gradul IV – Ordinul Coroana României gradul V. – Ordinul Mântuitorului (Grecia) – Ordinul Steaua României gradul IV – Ordinul Leului și Soarelui Persan, gradul II.
Medalii: – Medalie de Argint “În memoria Împăratului Alexandru al III-lea” – Medalie de bronz închinată “În memoria războiului 1877-1878” – Medalia “Apărătorilor Independenței” a României.
