Dimitrie Craciunescu

de PrincipeleCaravasile

Dimitrie Crăciunescu (1 martie 1840-1907/8) a fost o personalitate marcantă în societatea românească a vremii sale, cu contribuții semnificative în domeniul juridic, jurnalistic și politic.

Născut în 1840, Dimitrie Crăciunescu a fost un jurist și publicist remarcabil, cunoscut pentru implicarea sa activă în diverse aspecte ale vieții sociale și politice din România secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. A fost membru al prestigioasei societăți literare și culturale „Junimea”, un cerc intelectual de referință în perioada sa.

Crăciunescu a avut o carieră diversificată și de impact în politica românească. A făcut parte din Divanul Ad-Hoc de la Iași, adunarea reprezentativă care a contribuit la pregătirea unirii Principatelor Române din 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

A fost de asemenea deputat în Parlamentul României, unde și-a adus contribuția în procesul de elaborare a legislației și politicilor naționale. Activitatea sa politică a fost susținută și de experiența sa administrativă, ocupând funcții de prefect al județului, atât sub domnia țaristă cât și sub cea românească.

Crăciunescu a fost un proprietar de terenuri extinse, având în posesie aproximativ 6000 de hectare de teren, dintre care 140 de hectare erau destinate podgoriilor, la Crihana Veche. Acest aspect l-a implicat și în sfera agricolă, contribuind la dezvoltarea și modernizarea domeniului viticol și agrar din regiunea respectivă.

Contribuțiile sale au avut un impact notabil în multiplele sale domenii de activitate, atât în sfera legislativă și politică, cât și în dezvoltarea economică a regiunilor în care avea proprietăți.

Dimitrie Crăciunescu s-a stins din viață în 1908, lăsând în urmă o moștenire de seamă în cadrul vieții publice și sociale a României din acea perioadă. Contribuțiile sale diverse și implicarea sa activă în diferite sfere ale societății îl plasează printre personalitățile de referință ale vremii sale.

Descendent al unei vechi familii de boieri români, căsătorit cu Maria Caravasile, sora marilor moşieri cahuleni Alexei şi Dimitrie Caravasile, proprietar al moşiei Chircani (6000 ha) din jud. Cahul. Şi-a făcut studiile la Liceul regional din Chişinău (1897), la facultăţile de drept ale universităţilor din Sankt-Petersburg şi Paris. Activează în calitate de avocat la baroul tribunalului din Cahul. A fost prefect al judeţului Cahul, deputat de judeţ şi preşedinte al Comitetului judeţean Cahul. A optat pentru dreptul civil şi o legislaţie românească în timpul regimului ţarist în Basarabia (după 1878). A fost membru al societăţii “Junimea”, a colaborat la revista “Convorbiri literare”. A fost prietenul junimiştilor ieşeni şi, în primul rînd, al marelui cărturar şi om politic Mihail Kogălniceanu. S-a stins din viaţă la Cahul, la 13 martie 1908.

Craciunescu, Romani. Medelnicerul Trifon a emigrat din Craiova in Moldova. Fiii sai, Radu si Constantin (1844), sardar, casatorit cu Sultana G. Sirbu, – parintii lui Dimitrie (1840-1908), mosier la Chirgani (Cahul), prefect de judet si deputat roman, casatorit cu Maria D. Caravasile.

Dimitrie Crăciunescu s-a născut la 1 martie 1840, în Chișinău, unde a și absolvit Liceul Regional, fiind distins cu medalia de argint. Între 1859 și 1863 a urmat cursurile Universității din Sankt-Petersburg, obținând licența în drept. A urmat aceeași facultate și la Paris, după care s-a întors acasă, unde s-a înscris la biroul tribunalului românesc din Cahul[10].

Ca urmare a activității desfășurate, Dimitrie Crăciunescu a devenit unul din „luceferii” unanim recunoscuți și apropiați ai orașului și județului Cahul, autoritatea ce o avea în mediul populației fiind confirmată și de faptul că în perioada aflării celor trei județe sudice, Cahul, Bolgrad și Ismail, în componența României, acesta a fost deputat de Cahul în parlamentul țării, exercitând, în unii ani, și funcția de prefect al județului[11]. Din aceste ipostaze a fost prieten cu mulți fruntași ai țării, dintre care Mihail Kogălniceanu îi scria deseori de la moșia sa – Râpi, de la 1870 până după 1878, când județul Cahul a trecut iarăși la Rusia[12].

Apropiat al poetului Theodor Șerbănescu, în perioada în care acesta era perfect al județului și îi trecea adeseori pragul casei, Dimitrie Crăciunescu devine membru al Societății literare „Junimea”, unde se împrietenește cu aproape toți junimiștii (Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Ion Luca Caragiale, Iacob Negruzzi ș.a.). Totodată, este un „devotat” al „Convorbirilor literare”, revistă la care colaborează și pe care o susține și o promovează în această parte a Basarabiei.

Elocventă în acest sens este scrisoarea pe care o primește, la 1 ianuarie 1872, de la „secretarul perpetuu” al „Junimei”, Iacob Negruzzi: „Iubite amice, Odată cu felicitările de anul nou, te rogu să-mi faci o îndatorire. Îți trimetu o listă de abonamente pentru „Convorbiri literare”. De la 1 Martie c. când începe al șaselea anu al acestui jurnalu, vreu să-i dau proporții mai mari: în locu de a apari de două ori pe lună câte două coli, am să scotu numai o singură broșură in quarto pe lună de la cinci până la șapte coli, pentru ca materia să nu se tot întrerupă și ca să potu tipări romanuri și în genere articole mai lungi. Prețul abonamentului rămâne însă tot de unu galben (ori 12 fr.) pe anu. Știu că am să trebuiescu a face jertfe materiale mai mari încă decât până acuma, dar nu voiu nici decum să încetezu cu activitatea mea literară. Deaceea mă adresezu la toți amicii mei ca să-mi facă cât se poate de mulți abonați în districtele lor, și credu că amicu ca și pentru mine te va face să te ocupi întru câtva de această foaie și să-mi trimiți banii abonamentelor strânse cât de curând”.
Dimitrie Crăciunescu s-a stins din viață la 13 martie 1908, la Cahul, unde a fost și înmormântat.

(10) Gh. Bezviconi, Familia Cara Vasile și D.C. Crăciunescu, în „Din trecutul nostru”, august-septembrie 1939;

(11) Alexandru Manoil, 88&333 copământeni, Cahul-Chișinău, 2016;

(12)  Gh.Bezviconi, Op. cit.;